Sortimente de lemn folosite in constructii
Lemnul rotund (fig. 21) se obtine prin doborarea arborilor in exploatarile forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. El poate fi cojit sau necojit. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa doborare, deoarece altfel sunt predispusi la atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Exista urmatoarele sortimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul 2):
- bustenii, cu diametrul cel mai mare. de minimum 20 cm;
- bilele, care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni: L = 6-9 m, d = 12-16 cm. D<20 cm; sunt folosite la schele, esafodaje etc.;
- manelele, cu L = 3-6 m; d>8-11 cm: sunt folosite la sprijiniri, schele etc.:
- prajinile, cu L = 2,6-4 m; d = 4-7 cm; se folosesc ca si manelele:
pilotii, cu L = 3-15 m si diametrul la jumatatea lungimii cuprins intre 20 si 40 cm: se folosesc la fundatii, diguri, poduri.
 Fig. 21 Lemn rotund |  Fig. 22. Cioplitura |
Fig. 23. Cherestea - elemente componente:
1 - fata; 2 - cant; 3 - capat; 4 - muchie: 5 - tesitura.
Fig. 24. Denumirea pieselor de cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:
a - cherestea tivita: b - cherestea semitivita. c - cherestea netivita.
Fig. 25. Sortimente de cherestea, dupa forma geometrica a sectiunii transversale:
a - lemn semirotund; b - lemn sferic; c - grinda cu doua fete; d - grinda cu trei fete; e - grinda cu patru fete;
f- margine: o - laturoi.
Lemnul cioplitsau cioplitura" (fig. 22) se obtine prin cioplirea lemnului rotund, rezultand grinzi cu fete netede si muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale, poduri, traverse.
Cheresteaua(lemnul ecansat) se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferastraielor panglica sau ferastraieior circulare, si are cel putin o fata neteda.
Cheresteaua livrata santierelor de constructii se poate clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) dupa specia lemnoasa, exista: cherestea de rasinoase (brad, molid, pin etc.); cherestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, paltin, ulm etc.); cherestea de foioase moi (plop, tei, anin, salcie etc.);
b) dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig. 24), exista urmatoarele tipuri- cheresteaua tivita, care are ambele canturi prelucrate (daca este fara tesitura pe canturi, ea se numeste cherestea tivita curat"), cheresteaua semitivita, care are un singur cant prelucrat; cheresteaua netivita, care are ambele canturi neprelucrate (are forma rezultata din bustean);
c) dupa forma geometrica a sectiunii transversale (fig. 25), exista urmatoarele sortimente: lemn semi-
rotund, sfert, grinzi sau prisme cu doua fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme cu patru fete, margini, laturoaie;
d) dupa grosime (sau raportul intre grosime si latime, fig. 26), exista urmatoarele sortimente: scandura, dulap, margine, grinda, sipca, rigla.
Fig. 27. Denumirea pieselor de cherestea, in functie de pozitia fetelor in raport cu inelele anuale:
a - cherestea radiala; b - cherestea semiradiala; c - cherestea tangentiala.
e) dupa lungime, exista urmatoarele sortimente de cherestea: lunga, normala, scurta, subscurta; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 4;
f) dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inele/e anuale (f/g. 27) exista urmatoarele sort/mente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 60 si 90); cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 45 si 60); cherestea tangentiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 0 si 45);
g) dupa locul ocupat in sectiunea transversala a bustenilor (fig. 28), exista urmatoarele sortimente: piesa axiala, piese centrale, piese laterale si laturoaie;
h) dupa calitate, lemnul se clasifica in functie de prezenta defectelor (numarul si marimea lor), precum si in functie de calitatea prelucrarii.
Parchetul(fig.29) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele paralelipipedice, avand canturi prelucrate astfel incat sa se poata imbina intre ele. Se foloseste la pardoseli si se fabrica in mai multe sortimente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri. Parchetul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag si stejar, in mai multe variante dimensionale.
Fig. 28. Denumirea pieselor de cherestea, dupa locul ocupat in sectiunea transversala a busteanului:
1 - piesa axiala;
2 - piese centrale;
3 - piese laterale;
4 - laturoaie.
Fig. 29. Parchetul: 1 - piesa de parchet; 2 - frizuri de perete; 3 - pervaze.
Scandurile rindeluite si profilate (fig.30) sunt produse semifabricate din lemn, care se folosesc in constructii fara alte prelucrari. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba si uluc, falt etc.). Scandurile rindeluite se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor etc.
Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin derularea sau taierea plana a bustenilor de diferite specii.
Furnirele pot fi:
- estetice, cu desen decorativ si grosimi de 0,4-1 mm; se obtin prin taiere plana sau derulare excentrica si se folosesc la acoperirea unor suprafete de material lemnos;
- tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se obtin prin derulare centrica si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului stratificat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos.
Produsele stratificate sunt de mai multe feluri, si anume: placaj, panel, panouri celulare etc.
Placajul (fig. 31,a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu directia fibrelor alternativ perpendiculara. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni si numere de straturi. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de constructii, placajele se pot folosi la pardoseli, pereti despartitori, cofraje etc.
Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn, si anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce numarul de inadiri); are structura mai omogena decat lemnul masiv;
Fig. 30. Scanduri rindeluite si profilate: a - cu lamba si uluc; jb - cu falt; c - profile diverse;
Fig. 31. Panouri stratificate: a-placaj; b-panel.
are stabilitate dimensionala mai buna; nu crapa si are greutate redusa; este estetic si placut. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac).
Panelul(fig. 31,6) este un panou din lemn format dintr-un miez din sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. Fibrele furnirelor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor sipcilor din miez. Aceste panouri se pot slefui, furnirui, colora, lacui, vopsi.
Panourile celulare sunt alcatuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL, avand in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materiale.
Semifabricate superioare din lemn. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea pe santier.
Placile din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea aschiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv si, apoi, presarea la temperaturi ridicate. Ele se fabrica in mai multe sortimente si se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila. Aceste panouri au urmatoarele avantaje fata de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in toate directiile); rezista mai bine la variatiile de umiditate din atmosfera.
Placile din fibre de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din fibre de lemn im-paslite si incleiate. Ele se fabrica in mai multe sortimente si pot avea suprafata emailata, melaminata, furniruita sau imprimata. Aceste panouri se utilizeaza in constructii pentru izolarile termice sau acustice ale planseelor si peretilor, precum si la alte lucrari (captuseli interioare, tencuieli uscate, cofraje etc.).
Fig. 32. Panou celular (structura):
1 -traversa ramei;
2-montantul ramei;
3-adaos pentru montarea broastei;
4 - placarea cu PFL dur;
5 - furnir de fata;
6 - miez celular;
7 - bordura; a-panou pentru usi, cu inchidere fara falt; b - panou pentru usi, cu inchidere in falt; c - tipuri de miezuri celulare.
Buna ziua,
Cu ce va putem ajuta?